S-a nascut la 3 iulie 1923, in satul Toderita, comuna Mandra, jud. Brasov, parinti fiindu-i Maria si Ilarie Balaban. Dupa absolvirea scolii primare in satul natal, a urmat cursurile gimnaziale si liceale la Liceul Militar „Mihai Viteazul” din Targu-Mures (1934 – 1942).

In vara anului 1942 s-a inscris la Scoala Navala „Mircea”. Fiind admis printre primii, a avut dreptul de a alege sa studieze in tara, ori in Germania. A plecat la Academia Navala din Flensburg, pe care a absolvit-o dupa doi ani, cu brio. A ramas in Germania, tot la Flensburg, pentru a urma Cursul de ofiteri torpilori pentru nave de suprafata. In campania din vara anului 1943, a efectuat stagiul de practica pe crucisatorul-scoala Prinz Eugen si pe distrugatorul Z-28.

In urma actului de la 23 august 1944, a solidarizat impreuna cu ceilalti 23 de camarazi romani, patru ofiteri si 19 elevi (an I si II), cu Romania si drept urmare au fost internati in Lagarul de la Marlag und Milag Nord (4 sept. – ian. 1945), iar apoi in  Lagarul Stalag XB Hamburg, la munca.

In Lagarul Stalag XB Hamburg a fost ucis colegul sau Ion Musceleanu pentru ca a considerat, pe drept, ca un elev militar nu poate fi folosit drept muncitor necalificat si pus la munci epuizante. Peste ani, Gheorghe Balaban i-a cautat mormantul si ori de cate ori ajungea in Germania, mergea pentru a-l omagia.

In ianuarie 1946 a fost repatriat.

In aprilie a sustinut examene de echivalare la Scoala Navala si pentru rezultatele obtinute, coroborate cu cele din Germania, a fost declarat seful Promotiei 1944. In 2009 s-a savarsit un act reparatoriu, numele Gheorghe I. Balaban fiind scris pe placa de marmura a sefilor de promotie din Academia Navala „Mircea cel Batran”, pe baza datelor din dosarul promotiei sale, aflat in arhiva.

La 8 mai 1946 a fost avansat in gradul de aspirant, dar, luindu-se in considerare vechimea din 1944, in anul 1947 a fost avansat la gradul urmator – locotenent.

La 30 decembrie 1949 a fost avansat locotenent-major, la 4 octombrie 1951 capitan-locotenent, iar in decembrie 1952, a fost avansat la exceptional, capitan de rangul III.

In noiembrie 1955 a fost trecut in rezerva.

In cei noua ani cat a fost ofiter in cadrul Marinei Militare, doar o luna de zile (septembrie – octombrie 1946) a fost ofiter cu navigatia si transmisiunile pe torpilorul Zborul. In rest, activitatea sa a fost legata de invatamantul de marina. Astfel:

-         octombrie1946 – octombrie 1948, a fost profesor ofiter de clasa, la Scoala Navala;

-         octombrie1948 – mai 1949, profesor si sef de diviziune, la Scoala Navala;

-         mai - septembrie 1949, ofiter cu navigatia si ofiter instructor elevi pe N.S. Mircea;

-         septembrie 1949 – ianuarie 1950, profesor si sef birou manuale la Scoala Militara de Ofiteri de Marina;

-         ianuarie - august 1950, comandant si profesor la Cursul de Perfectionare pentru ofiteri politici organizat de Marina Militara;

-         august - octombrie 1950, comandantul Scolii pentru Ofiteri Politici de Rezerva organizat pe N.S. Mircea si Libertatea;

-         octombrie 1950 – iulie 1951, profesor de navigatie, manevre, navigatie tactica si torpile la Scoala Militara de Ofiteri de Marina;

-         iulie 1951 – decembrie 1952, profesor de navigatie la Scoala Militara de Ofiteri de Marina;

-         decembrie 1952 – decembrie 1953, profesor - sef astronomie;

-         decembrie 1953 – decembrie 1954, sef ciclu astronomie nautica;

-         decembrie 1954 - octombrie 1955, sef Catedra Navigatie si Hidrometeorologie la Scoala Militara Superioara de Marina;

-         octombrie – 22 noiembrie 1955, sef Catedra Navigatie si Aparate Navigatie.

In viata civila, a fost angajat in cadrul Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor Bucuresti, mai intai ca inspector principal de registru la Directia Registrului Naval Roman, apoi expert la Capitania portului Constanta, comandant de lunga cursa pe nave de mare tonaj, pe primele mineraliere construite pentru statul roman in Japonia.

A fost director tehnic al NAVROM, inspector sef la R.N.R. (Registrul Naval Roman) si expert (surveyor) pentru Lloyd si American Bureau of Shipping.

Este autorul unor studii si articole pe teme de navigatie, publicate in reviste de specialitate, precum si al unor lucrari fundamentale in domeniul marinei.

Experianta dobandita in rodnica sa activitate, consultarea unei bogate literaturi de specialitate, la care se adauga dragostea de mare si de marina au condus la realizarea unor lucrari de capatai in domeniul naval.

Astfel, se pot enumera:

-         Manualul ofiterului de cart, Efditura Militara, 1953;

-         Conducerea navei, Editia I-a, Editura Tehnica, 1958;

-         Conducerea navei, Editia a II-a, Editura Tehnica, 1963;

-         Tratat de navigatie maritima, 2 vol., Editia I-a, Editura Sport-Turism, 1976;

-         Tratat de navigatie maritima, 2 vol., Editia a II-a, Editura Sport-Turism, 1986;

-         Tratat de navigatie maritima, Editia a III-a, Editura LIRA, 1996;

In anul 1990 a fost avansat in grad de comandor in retragere.

Ultimii ani de viata si i-a petrecut la Bucuresti. Aici s-a stins la mijlocul lunii noiembrie 2003, fiind inhumat in Cimitirul Central Constanta, cu onoruri militare, fiind veteran de razboi.

In semn de omagiu, studenti ai Academiei Navale „Mircea cel Batran” au dus pe umeri sicriul cu corpul neinsufletit al celui care a ramas dascal al invatamantului de marina prin valoroasele sale tratate.